Avertisment: daca esti o persoana cu aplecare catre depresii nu te apuca de Houellebecq. Sau daca te apuci, o faci pe riscul tau. Cred ca toate romanele lui Houellebecq trebuie sa inceapa cu un disclaimer pe care sa il semnezi. Sau la librarie, cand cumperi cartea, sa te puna librarii sa vii cu adeverinta de la medic.
Domnul Houellebecq este un tip erudit care isi arata eruditia cu pofta. Si peste aceasta pofta mai vine si un cinism feroce. Demonteaza tabuurile varstei mijlocii cu o precizie chirurgicala si rupe lanturile ce tin adevarurile incomode la adapost. Si astfel acestea apar in fata noastra dezbracate de orice falduri ce le-ar acoperi pudic, mustind de sensuri intepatoare. Citește în continuare
Dacă ar fi să ierarhizez toate romanele pe care le-am citit în viaţa mea în funcţie de cât mi-au plăcut, John Kennedy Toole ar fi, în cazul meu, pe locul doi cu „Conjuraţia imbecililor”. Eu ştiam că Toole a avut un singur roman publicat pentru că ştiam că a debutat postum, aşa că atunci cand am văzut numele lui pe Biblia de neon am ridicat mirat din sprâncene gândindu-mă că e vorba de altcineva care s-a folosit de numele lui Toole (aşa cum fiul lui Frank Herbert a continuat saga Dune). Dar citind pe copertă istoria publicării romanului care îl certifica pe Toole ca fiind autorul nu am mai ezitat. Acum însă îmi pare rău că am cumpărat cartea asta. Citește în continuare
Măreţele maimuţe e o satiră la adresa societăţii moderne în care Will Self ne propune o lume inversată: ne împinge să ne gândim cum ar fi fost lumea noastră dacă specia mai dezvoltată pe scara evoluţiei ar fi cimpanzeul şi omul ar fi cea mai apropriată rudă a lui, dar de pe treapta imediat inferioară. Self reuşeşte să descrie cu destul har totul, la un moment dat m-am simţit gândindu-mă la faptul că adepţii ideii că ne tragem din maimuţe nu au cum să nu fi avut dreptate. Că doar din întâmplare lanţul mutaţiei genetice a luat un cot şi am ieşit oameni şi nu cimpanzei. Că asta ar fi diferenţa, o singură cotitură. Citește în continuare
În general nu îmi plac romanele în care autorii vorbesc despre chinul creaţiei. Sunt pur şi simplu reticent că dintr-un astfel de subiect poate ieşi ceva interesant.
Aşa am gândit imediat după ce am luat Firmin de pe masa de la Cărtureşti şi am citit rezumatul de pe copertă:
Firmin este o elegie pe jumătate fantezistă, pe jumătate riguroasă despre plăcerile literaturii, în care îndoielile, temerile şi dorinţele oricărui scriitor îi sunt atribuite unui şobolan cu un intelect hiperdezvoltat…
Şi mi-am zis: Nţţ!!
Da, ştiu că şi ăsta e un subiect, însă eu îl accept greu. Am deschis totuşi romanul la întâmplare şi am nimerit la …:
Locvace până la logoree în mintea mea, eram condamnat la tăcere. […] Toate acele fraze superbe ce-mi zburau prin minte asemeni unor fluturi zburau de fapt într-o colivie din care nu puteau scăpa niciodată.
Atunci am ştiut că Firmin este un roman pe care vreau să îl citesc. Citește în continuare
Recunosc ca sunt ascultator de Radio Guerrilla, de cand au inceput. Sictirit la maxim de posturile noastre de radio care imi dau muzica romaneasca de genu’:
„eu vreau cu tine/eu vreau sa fiu cu tine/as vrea cu tine/de-un milion de ori”
am vazut bannerul cu Radio Guerrilla care urma sa porneasca in cateva zile. Mi-am setat frecventa pe 94.8 la radioul din masina si am asteptat (ca nu aveam ce pierde in rest).
Si a meritat. Muzica buna de tot, mi-aducea aminte de Radio 4 pe care il ascultam cand eram in Austria (si din cauza ca oamenii acolo de la radio vorbeau engleza). Era radioul pe care il asteptam de ani de zile si in Romania. Si de-atunci Radio Guerrilla a ramas presetat pe tasta 1 pe radioul din masina mea.
A venit Mourinho in Romania… Bineinteles ca ziaristii lui peshte l-au intreabt ce a avut cu Mutu’. De ce a fost bulangiu si l-a dat afara de la Chelsea. Ca si cum, ai un angajat betiv si drogat, il dai afara, si ceilalti angajati il cearta te cearta ca l-ai dat pe-ala afara. Citește în continuare
Imi plac perioadele de vacanta. Ma refer la intreaga perioada ce se intinde de la 15 iunie pana la 15 septembrie. Imi place sa imi iau vacanta la inceputul acestor perioade, pana cel tarziu 15 iulie, dar nu e o regula. Nu stiu din ce cauza, vacantele in sine nu au asupra mea efectul pe care il intuiesc ca il are asupra altora (daca e sa ma iau dupa declaratiile lor despre cat de relaxati si cu bateriile incarcate se simt dupa o saptamana de soare si multa bere). E un alt aspect care ma face sa astept perioada de vacanta cu bucurie: traficul din Bucuresti! Citește în continuare
I-am trimis pe fotbalistii nostri in Elvetia cu cele mai simpatice ganduri de care am fost in stare. Nu speram nimic de la ei, as fi vrut doar un pic de emotie simtita la un scapat singur cu portarul…
Am facut egal cu Franta! Am vazut o echipa a Romaniei in sfarsit motivata, in sfarsit increzatoare ca va sparge complexul pe care il avem impotriva Frantei. Am lacrimat (ca un fraier sentimental, stiu!) cand i-am vazut pe ai nostrii fotbalisti cantand imnul din toti rarunchii. Da’ asa-s eu cand ma uit la fotbal. Citește în continuare
Ni se spune ca bauturile de genul Coca-Cola sau Pepsi-Cola sunt asociate cu ce e mai rau pe lume. Se spune ca ar contine substante nasoale, care fac rau sanatatii: fac rau la ficati, ingrasa, dau stari de agitatie din cauza cofeinei din reteta. Prin occident, au aparut o gramada de initiative de zgandarire a awarenes-ului in ceea ce priveste bauturile astea si au fost interzise automatele de astfel de bauturi in scoli, spre dezamagirea copiilor, bineinteles. Din cauza acestor scandaluri, Coca-Cola si Pepsico au facut o mutare inspirata de includere in portofoliul lor de produse a bauturilor bazate pe fructe, necarbonatate. Toate spoturile publicitare au inceput sa prezinte dimineti insorite, familii fericite cu cate doi copii, servind micul dejun. Citește în continuare
In 1982, fotbalul din Italia a fost zguduit de un scandal legat de aranjarea de meciuri in Serie A. Era ceva legat de pariuri parca, si din cauza asta mi se pare ca s-a numit Scandalul Totocalcio. S-a lasat cu arestari, retrogradari, depunctari. In 1982 Italia a castigat Campionatul Mondial de Fotbal din Spania.
Ma chinui de cand am inceput blogul asta sa gasesc timp si inspiratie sa vorbesc despre felul in care educatia poate fluidiza traficul. Imi imaginez in fiecare zi in trafic cum am sa fac eu o analiza a situatiilor intalnite si cum am sa imi urmez eu misiunea de raspandire a awareness-ului. Da’ lipsa timpului m-a impiedicat sa articulez ce am in minte. Si poate e bine sa o pornesc cu pasi mici, fara analiza prealabila ;-)
Am vazut azi, absolut intamplator, o reclama la un site demarat se pare ca pe 1 aprilie 2008 (deci nou-nout): www.eunublochezintersectia.ro. Despre importanta educatiei in trafic. Citește în continuare
Anul trecut, un prieten care a petrecut mai mult timp prin state, mi-a recomandat un show nou-nout pe HBO. Nou-nout, pentru ei acolo.
Si am urmarit intregul prim sezon de 10 episoade. Dupa parerea mea este un show TV exceptional care prezinta cu o sinceritate coplesitoare viata de cuplu. Sunt sigur ca multi dintre voi va veti regasi Citește în continuare
Copilul are pneumonie si asistenta incearca sa ii faca o perfuzie. Copilul se sperie si o scuipa pe asistenta !?!!?! Asistenta se enerveaza si ii da copilului o palma !!?! Mama se enerveaza si face reclamatie la politie. Si apoi apare la televizor si ne spune: „Imi pare rau ca n-aveam un telefon mobil ca sa filmez cat de rosie ii era urechea!” !!?!
Nu pot sa ma abtin!! Merge televizorul pe ProTV (stiu, am zis ca il scot de pe telecomanda, insa inca au meciurile din Champions League) si ii aud pe-astia cum se prostitueaza in promo-ul pentru meciul de maine din Cupa UEFA dintre PSV si Fiorentina.
In promoul asta, Mutu e mai bun decat toti fotbalistii la un loc, e Uefantasticul si, cel mai important… daca nu l-ati vazut (pe promo), va rog macar sa vi-l imaginati pe ala cu vocea, de la ProTV, spunand:
Mutu’ mananca pamantu’!
Pai da! Ca dupa ce l-a f…, se pune pe mancat! Doamne, ce surprize ne-o mai rezerva mutu asta?
PS: La cererea telespectatorilor, trebuie sa ma explic… faceam referire la o vorba din popor care spune ca: „mutu’ fute pamantu’!”.
Am inceput de mult postul asta, insa nu a mers. Data draftului zice 27.02.2008. Incerc inca o data acum.
Am vazut aseara finalul emisiunii „Intre Bine si Rau” de pe TVR1. Se vorbise despre reciclare. M-am bucurat sa o vad in sfarsit pe cea care sta in spatele initiativei Copacul de Hartie (din pacate nu ii mai tin minte numele). Mi-a parut rau ca nu am vazut emisiunea de la inceput, da’ poate ca e mai bine cand ma gandesc ca invitatii din centru au fost ministrul actual si fost al Mediului, iar doamna de la Copacul de Hartie, care chiar face ceva vizibil, a fost tinuta in public. Dar macar am prins o concluzie: ca e nevoie de educatie! Adevarat, dar… haideti sa se faca odata! Citește în continuare
Reclama asta noua la Coca-Cola Zero imi da frisoane si insomnii. Daca ala care sare fara parasuta pentru ca a baut Coca-Cola Zero ma lasa rece (ca pana la urma e treaba lui ce face), baietii aia doi care piloteaza avionul ma sperie rau de tot. M-am mai linistit un pic cand am vazut ca avionul era de fapt de tip Cargo si implicit fara pasageri, ci doar cu echipaj. Citește în continuare
Fetele noastre au castigat medalia de aur pe echipe la Campionatele Europene de Gimnastica de la Clermont-Ferrand!
Am vazut la stiri ca prin aceasta victorie a fetelor noastre le-am ras in nas rusoiacelor si fratuzoaicelor. Ca ar trebui sa le inchida gura celor care au zis despre generatia asta ca nu are talent. Domnilor redactori… chiar nu aveti pic de decenta? Caci nu cred ca nu realizati ca fetele astea NOUA ne-au ras in nas! NOI suntem cei invinsi! Noi, societatea romaneasca alienata de mirajul castigului usor. Si de ce nu va recunoasteti partea de vina? Citește în continuare
„Sunt o multime de butoane acolo pe telecomanda! Alege unu’ la intamplare si ai rezolvat problema!”
Asa ni se spune daca avem comentarii despre anumite emisiuni difuzate de posturile noastre TV. Pentru ca audienta inseamna bani si legile audientei sunt guvernate de legea numerelor mari, e normal sa faca astfel de sugestii: multimea e mai importanta decat individul. Pot intelege demersul asta din punct de vedere al businessului in sine insa as fi preferat o alta exprimare, mult mai inspirata, mult mai plina de consideratie pentru individul, atom al populatiei care asociindu-se cu un post de televiziune ii ofera acestuia din urma legitimitatea sa ceara si mai multi bani pe spatiul publicitar. Dar nu ma bagati in seama, ca io’s mai sensibil, asa.
In unul din primele mele posturi pe acest blog vorbeam de taxe si comisioane in bancile noastre. Daca nu ai citit, citeste aici. Am evitat sa spun despre ce banca era vorba pentru ca stiu ca toate sunt la fel. Dar nu cred ca se mai poate umba cu manusi.
Primesc marti, 25-martie-2008, un mail de la Raiffeisen, banca al carui client, cu mandrie, sunt: Citește în continuare
Avertisment: daca esti o persoana cu aplecare catre depresii nu te apuca de Houellebecq. Sau daca te apuci, o faci pe riscul tau. Cred ca toate romanele lui Houellebecq trebuie sa inceapa cu un disclaimer pe care sa il semnezi. Sau la librarie, cand cumperi cartea, sa te puna librarii sa vii cu adeverinta de la medic.
Toate cele rele 