Paddy Clarke ha, ha, ha – Roddy Doyle

Nu sunt multe lucruri de spus despre romanul asta: copilaria lui Paddy la 10 ani in Irlanda anilor ’60. Desi scris placut, credibil si curgator, romanul m-a prins destul de greu. De fapt nici nu pot spune ca m-a prins in adevaratul sens al cuvantului, insa de la un moment dat incolo m-am surprins coplesit de duiosie si transpus inapoi in copilaria mea. Si de-atunci a iesit la suprafata placerea lecturii asezonata cu flashback-uri din copilaria mea. Cred ca am rezonat cu Paddy mai ales pentru ca, la randul meu, am crescut odata cu cartierul meu din Constanta la inceputul anilor ’80. La fel cum i se intampla si protagonistului nostru din roman: a crescut odata cu orasul lui. Poate tu vei rezona altfel sau deloc.

Romanul urmareste evolutia lui Paddy in cartier (cu toate jocurile inventate de ei, unele super haioase), la scoala, in familie (pe fondul unei deteriorari a armoniei dintre parintii lui),  in relatia cu fratele lui mai mic care la inceput este victima glumelor lui fizice, dar mai apoi lui Paddy ajunge sa ii fie frica de el. Totul scris in asa limbaj incat ai senzatia ca iti este povestit chiar de pustiul de 10 ani. Povestile care construiesc romanul nu sunt legate in vreun fel cronologic, seamana cu niste relatari ale unui copil ce isi povesteste viata asa cum si-o aduce aminte, dand importante aleatoare episoadelor traite din punctul de vedere al momentului in care apare in roman. La sfarsitul romanului insa, m-am regasit satisfacut si ramas cu o senzatie placuta: au fost lucruri acolo care m-au facut sa-mi retraiesc copilaria si lucrul asta nu are cum sa ma faca sa nu il apreciez pozitiv. Din acest motiv am tendinta sa consider ca romanul nu are un final bine conturat si ar fi putut foarte bine sa se numeasca Paddy Clarke la 10 ani cu continuarea in Paddy Clarke la 11 ani. Dar nu, romanul are un final clar: pe de-o parte trist si pe de alta parte, din pacate, banal in societatea actuala.

Un roman care probabil ca nu te va da pe spate, dar in mod sigur nu iti va parea rau ca l-ai citit. Recomand ca pentru a obtine maxim de satisfactie din Paddy Clarke ha, ha, ha sa il citesti in vacanta, la mare.