Ni se spune ca e criza mare de forta de munca in constructii. Nu putem absorbi fonduri oferite de UE pentru infrastructura pentru ca nu avem forta de munca disponibila… ca toata a plecat in tari mai bogate. Bine, chestia cu absorbtia fondurilor scartaie si din cauza ca nu suntem in stare sa propunem proiecte viabile… da’ asta e alta problema.
Ieri, mi-a propus un prieten o situatie surprinsa de el pe Calea Dorobanti.
Daca studiezi pozele si numeri muncitorii iti iese ca sunt cel putin 24 de muncitori: 2 in sant cu munca si 22 pe langa cu Quality Assurance. E induiosator sa ii vezi cum se strang unu’ intr-altu’ de parca ar fi puisori de-abia iesiti din gaoace care se strang langa closca sa se incalzeasca.
Sunt sigur ca nu s-au gasit bani pentru un excavator d’ala mic, special pentru sapat santuri. Cam cati oameni din cei 24 ar fi inlocuit? Dar de ce avem nevoie de asa ceva? Hai sa tinem muncitorii in constructii departe de santiere serioase! Hai sa stam deoparte si doar sa admiram planurile noilor autostrazi trambitate si doar sa visam la cat de bine ar fi sa facem de la Bucuresti la Arad 4 ore in loc de 10 ore.
Criza reala este criza managementului. Si e grav, pentru ca eu pierd 6 ore din viata pana la Arad din cauza asta.
Toate cele rele 
18 februarie 2008 at 8:59 am
nu sint de acord cu inlocuirea celor 24 de oameni cu un excavator pentru ca in acel caz nu ar mai avea ce sa faca cu ei, dupa parerea mea cel putin 20 dintre ei nu sint buni pe un santier decit la… sapat !!! Daca stiau cit de cit sa faca altceva erau in Italia, Spania, sau Pipera