Viaţa reprezintă continua căutare a Războiului pe care chiar să ai şanse să îl câştigi. Cei neinspiraţi nu reuşesc niciodată să-şi ajusteze „radarul” pe războiul potrivit forţelor lor proprii şi bâjbâie dintr-o bătălie în alta.
Ceilalţi… au găsit Fericirea.
 | Wendy J la Tăcere – Shusaku En… |
 | Davis la Paddy Clarke ha, ha, ha… |
 | George la Tăcere – Shusaku En… |
 | scorillo la Tăcere – Shusaku En… |
 | franturidincarti la Marea, marea – Iris… |
 | Elvira Safta la Tăcere – Shusaku En… |
 | Dina la Excluşii – Elfriede… |
 | lenzotti la Raiffeisen – reusim impr… |
 | Gica la Marea, marea – Iris… |
 | Jimbo la Instant… memories |
D’ale gurii
Toate cele rele 
5 iulie 2010 at 3:36 pm
Oare ar fi mai bine daca s-ar castiga Razboiul si apoi nu ar mai fi nimic pentru care sa lupti? Eu cred ca suntem in cautarea continua a unei lupte si atunci cand am castigat, ne indreptam spre ceva mai greu de castigat…probabil ca asta inseamna evolutia.
5 iulie 2010 at 3:47 pm
Dupa mine, Razboiul si Fericirea nu prea au ce cauta impreuna.Fie cauti Razboi, invingatori sau invinsi, fie cauti Fericirea, linistea ..lucrurile care iti aduc pacea,(nu nelinistea).
@Guest: intr-adevar, duce la evolutie,dar oare asta inseamna Fericire?
5 iulie 2010 at 4:10 pm
@Cititorul: Ca sa ajungi la Fericire..careia nu-i pot da o definitie…trebuie sa lupti, nu vine pe tava :) , deci cred ca au ce cauta impreuna.
5 iulie 2010 at 4:47 pm
Fericirea nu vine pe tava, vine din munca, munca cu tine insuti.
Este diferenta intre munca si lupta.Atunci cand lucrezi cu tine sa depasesti anumite limite, inseamna ca te accepti (cu bune si cu rele) iar cand te lupti cu tine, nu te accepti, te razboiesti, vor fi invinsi, invingatori si nelinisti gratuite.
Poate o abordare mai pacifista ar fi mai benefica :).
5 iulie 2010 at 5:37 pm
@Guest:
Războiul din gândul meu este doar un parazit care nu există în afara Vieţii. Viaţa şi acel Război merg împreună tot drumul. Când se termină Viaţa se termină şi Războiul aşa că nu se pune problema câştigării lui. Bătăliile poate, dar Razboiul din gândul meu de-aici nu se câştigă sau se pierde, ci pur şi simplu se luptă.
@Cititorul:
Totul e luptă, mereu se duce câte o bătălie în viaţă. Nu mi se pare că există diferenţă relevantă între luptă şi muncă când vorbim de viaţa unui om. Şi acolo unde există bătălii, există războaie. Folosesc noţiunea de război la nivel conceptual fără să îi dau conotaţia de violenţă cu care este asociat în lumea reală. Războiul este suma tuturor bătăliilor, deci folosesc cuvântul război doar pentru ierarhia sensurilor.
Miza reală este să alegi acel război potrivit ţie însuţi. Eu nu l-am găsit… Cei care l-au găsit şi-au obţinut premizele atingerii Fericirii (poate exprimarea asta e mai corectă).
9 iulie 2010 at 6:47 pm
Ce feste ne joaca mintea asta…Melodia asta de la Portishead era de departe preferata mea printre melodiile lor si iata ce zice, fir-ar sa fie:
„We’ve got a war to fight, Never found our way… Regardless of what they say”
Oare sa fi stat totul intr-un coltisor al mintii pana cand nu a mai putut rezista si a iesit la suprafata?
26 aprilie 2012 at 10:38 pm
As zice mai degraba pe care sa merite sa-l castigi…